HellO, WOrld!
Trebuie sa recunosc ca a fost o mare provocare pentru mine sa pozez in outfitul preferat din colectia prezentata de Raul Pascalau la Timisoara, in cadrul Galei MDVTM. Va dati seama ca eram o aparitie destul de socanta pentru cei care venisera sa isi bea cafeaua intr-o dimineata insorita de iulie la terasele cochete de la Iulius Mall. Insa mi-a placut atat de mult colectia lui Raul, intitulata „Manmade Claws” – de atfel am si mentionat-o pe blog in articolul cu preferatele de la MDVTM – uite AICI, incat am vrut sa ma fotografiez neaparat intr-unul din look-uri. E drept ca nu prea vedeam nimic atunci si aveam nevoie de ajutor ca sa ma orientez, insa dupa ce am vazut fotografiile facute de Bogdan m-am linistit. Am reusit un shooting spectaculos!
Insa astazi vreau sa vorbesc mai mult despre Raul, ce a conceput o colectie ca un manifest, in care oamenii par inghititi de propriile haine ca de niste plante carnivore. Imi amintesc chiar ca la un moment dat eram asa de fascinat de existenta acestor plante ciudate incat mi-am luat una doar pentru a privi procesul bizar prin care digera tot ce prindea intre frunzele ei transformate in arme mortale. Dar cum au ajuns aceste plante sa se regaseasca intr-un mod atat de spectaculos in colectia lui Raul? Si mai ales care este mesajul atat de puternic pe care Raul, un designer aflat chiar la primii pasi intr-o cariera in moda vrea sa il transmita? Am sa il las pe tanarul de designer de la Timisoara sa se prezinte si sa va spuna totul despre colectia sa, in interviul de mai jos:
Raul, de ce ai ales moda?
Interesul meu pentru acest domeniu a apărut dintr-un loc poate o idee mai atipic. Mai concret, fiind născut în 2000, am experimentat pe rând fiecare evoluție tehnologică a acelor timpuri, de la dezvoltarea Internetului, până la multiple jocuri video, cu personaje ale căror costume m-au intrigat. Dată fiind înclinația mea spre digital, în liceu am fost îndrumat să urmez un profil teoretic, însă oricât de multă creativitate necesită și domeniul IT, am simțit că nu este suficient de dinamic pentru mine. Decizia de a studia ulterior moda în cadrul facultății de arte a fost o adevărată surpriză pentru cei din jurul meu, IT-ul și designul vestimentar fiind două domenii aparent diametral opuse. Așadar, astăzi creez într-o manieră care combină omogen pasiunile mele diverse, generând piese funcționale, cu elemente avangardiste sau teatrale, ancorate în mediul digital.
Ce te inspiră atunci când creezi o colecție nouă?
În cadrul celor două colecții pe care le-am lansat până la momentul actual, de fiecare dată sursa de inspirație a provenit dintr-o complexă analiză a fenomenelor sociale actuale, dar totodată și a propriilor trăiri și interacțiuni cu persoanele din jurul meu. Fiind pasionat totodată de psihologie, urmăresc ca ceea ce creez să aibă și un rol de conștientizare a efectelor negative asupra psihicului generate de dinamica actuală a societății, dominată de omniprezența digitalului și influențele rețelelor de socializare.
Ai vreun designer preferat (român sau străin)?
Brandul care mi-a atras recent cel mai tare atenția este Dominnico, întrucât combină libertatea de exprimare cu o paletă cromatică saturată, generând siluete inspirate din estetica Y2K, într-o manieră hiper-funcțională.
Se vorbește mult despre upcycling în ultimul timp. Crezi că moda ar trebui să facă mai mult în direcția asta? Cum vezi tu viitorul modei?
Upcycling-ul e, după mine, una dintre cele mai eficiente metode sustenabile de creație și e totodată la îndemâna oricui. E nevoie doar de niște skill-uri de bază și de o dorință de a încetini tot acest demers haotic al industriei. Însă, sunt de părere că soluția principală la această problemă legată de sustenabilitate este să se reducă din producție sau să se lanseze colecții mai rar. Mi se pare cumva utopic să creezi un viitor 100% sustenabil, însă fiecare dintre noi, fie că este creator sau consumator, poate alege dacă contribuie la acest fenomen sau nu.
Mi-a plăcut mult colecția prezentată la Gala MDVTM. Poți să îmi spui mai multe despre aceasta?
Suntem cu toții conștienți cât de dificil este pentru creatori să fie cu adevărat văzuți și apreciați în cadrul societății, în special în industria modei. Dificultățile pe care le întâmpină designerii emergenți se întind de la instabilitate financiară până la diferite dificultăți la nivel mental și emoțional, dificultăți care apar inevitabil în calea lor spre succes, care în domeniul modei este reprezentat de vizibilitate. Prin colecția mea de absolvire am dorit să ridic multiple întrebări vis-a-vis de rolul designerului în societate și să vorbesc despre paradoxul vieții de artist. Citisem un articol denumit A very complicated version of freedom, scris de Sarah Baker și David Hesmondhalgh, articol care m-a făcut să-mi reevaluez creația și totodată identitatea ca artist emergent. Mai precis, se presupune că arta este o modalitate de expresie a sinelui, însă cum este posibil să te exprimi liber în cadrul unei societăți, care în continuare te condiționează să te aliniezi unor stereotipuri pentru a fi acceptat? Întrucât valorile noastre personale coincid cu cele exprimate prin creația noastră, devine extrem de dificil să se traseze o linie clară între viața personală și cea profesională, aspect care garantează un burnout, mai ales în societatea actuală, unde vedem zilnic pe social media zeci de imagini cu persoane influente care își afișează viețile care par a fi perfecte. Așadar, ceea ce am dorit să ilustrez prin această colecție este sacrificiul emoțional pe care designerii emergenți sunt nevoiți să-l facă pentru a ajunge cunoscuți în domeniu, succes asociat metaforic cu plantele carnivore: odată ce intri în acest joc al modei, trebuie să îți asumi acest drum anevoios spre stabilitate și vizibilitate. Poate calea de ieșire e să schimbi regulile prin a te face auzit.
Ştiu că sună clişeistic, dar sunt tare curios unde te vezi peste cinci ani?
În primul rând, aș vrea să-mi continui studiile în domeniul modei prin a aplica la doctorat, pe parcursul căruia doresc să explorez mai departe relația dintre individul contemporan, vestimentație și mediul digital. Între timp, mi-ar plăcea să continui să creez noi colecții, însă în ritmul meu, pentru a putea să mă bucur în totalitate de proces. Totodată, am în minte și să aplic la un internship pe postul de costumier la dezvoltatorul de jocuri Ubisoft.
Sincer, imi place enorm felul in care pare ca isi construieste deja Raul viitorul. Si mi-as dori ca visele lui sa se implineasca, pentru ca are talent cu carul, iar eu m-as bucura sa vad mai mult curaj, asa ca al lui, in moda. Ca mi se pare ca de ceva vreme ne invartim in cerc. Asa ca un manifest ca al lui Raul e ca o gura de aer curat in acesta lume a modei ce pare ca se sufoca inghitita de propria suficienta, ca intr-o planta carnivora.
LOve,
O.
Photography: Bogdan Marchevca
Hair Style: Beautification Studio
Outfit: Total look Raul Pașcalău