„Si parca intotdeauna a fost asa/Pe jumatate frumos si pe jumatate trist.” (Max Blecher – Intamplare Marina)
HellO, WOrld!
Nu stiu cum si de ce, dar ziua asta de noiembrie mi-a adus aminte de Cluj. Parca lumina asta n-am mai intalnit-o niciodata in Bucuresti, sau nu asa, cum era in Parcul Carol. M-am simtit ca intors dintr-o data in timp, in dupa-amiezile alea in care parea ca nu poate sa se intample nimic, cand imi beam cafeaua pe baconul din sticla albastra, si ascultam cum trece vantul printre frunzele uscate din padurea Hoia. Da, balconul meu era nas in nas cu padurea, asa ca fugeam mereu acolo pentru a ma da uitat cu orele in timp ce ii citeam pe Kierkegaard, Heidegger sau pe Nietzsche. Eram atunci, cu pletele mele in vant, „pe jumatate frumos, si pe jumatate trist”. Ascultam Lacrimosa, My Dying Bride , Marylin Manson si Moonspell, si nimic nu mi se parea mai important decat lumile pe care le descopeream in cartile alea pe care le caram tot timpul cu mine in rucsac. Aveam un palton si o camasa kaki pe care le luasem dintr-un second hand, si nicigand sa stiu atunci ca voi avea vreun blog, pentru ca nu cred ca se inventase inca termenul. Nici tehnologia.
Citeam enorm pe atunci, ceea ce acum nu mi se ma intampla. Exista insa carti care ma prind, si de care tare as vrea sa nu ma despart pana nu ajung la sfarsit. Asa cum am patit si cu „Inimi cicatrizate”, romanul interbelic al lui Max Blecher. O alegere potrivita cu o zi ciudat de insorita si luminoasa de noiembrie. Despre autor nu stiam prea multe, pana sa vad pe Facebook si in presa valva creata adaptarea cinematografica a cartii, regizata de Radu Jude. Si poate nici asta nu m-ar fi facut foarte curios, daca n-as fi aflat ca Max a fost prietenul foarte bun al lui Mihail Sebastian, a suferit de o boala incurabila, iar povestea trairilor lui in lupta cu tuberculoza osoasa reprezinta chiar povestea din „Inimi Cicatrizate”. Sunt undeva pe la jumatatea cartii, si abia astept sa vad filmul ce intra de maine in cinematografe, cu Lucian Teodor Rus si Ivana Mladenovici in rolurile principale. Mai ales ca pelicula a luat deja Premiul Special al Juriului la Festivalul de film de la Locarno, iar Radu Jude a reusit cu precedentul lui film, „Aferim”, sa castige trofeul Ursul de Argint. Din trailerul pe care il vedeti AICI, mi se pare ca povestea seamana cu cea din Mar Adentro sau cu cea din Scafandrul si Fluturele , toate trei istorisind experiente ale unor personaje chinuite sau resemnate in lupta cu o boala incurabila. Sunt foarte curios insa cum spune Jude povestea lui Emanuel, personajul principal din Inimi Cicatrizate. Si mai ales, cum se incheie ea.
LOve,
O.
Photography: Serban Gheorghiu
Hair Style: Robert Both Studio
Outfit: H&M Studio AW16 Coat & Shirt, BalmainXHM boots, Saint Laurent sunglasses, Zara backpack.