Sari la conținut

Molecule F Tee in Esfahan, the magic city of Persia

HellO, WOrld!

 

Esfahanul e ca o poveste din 1001 de Nopti. Nu ai cum sa nu te indragostesti de orasul asta, pentru ca e atat de frumos si minunat decorat, atat de incarcat de istorie si istorii senzationale incat l-as asemui cu Florenta, ca o versiune exotica si cu miros de mirodenii a acesteia. Esfahanul, fosta capitala a Persiei, are o multime de obiective in Patrimoniul UNESCO, majoritatea datand din secolele XVI sau XVII, asa ca este si cel mai vizitat oras de catre turistii straini care ajung in Iran. Evident, cel mai impresionant loc din Esfahan este piata centrala, una din cele mai mari din lume, si care initial a fost un hipodrom, transformat apoi, de sahul Abbas cel Mare, in minunatia pe care am putut-o admira si eu in urma cu o saptamana. Marginita pe cele 4 laturi de un bazar minunat, in care gasesti mirodenii, ceramica pictata, gravuri si lucraturi migaloase in lemn, dar mai ales celebrele covoare persane, piata este locul de intalnire pentru locuitorii orasului, dar si pentru turistii care nu se mai opresc din fotografiat. Poti savura un ceai in timp ce admiri toate culorile adunate in ceramica pictata de pe fatadele moscheilor sau a fostului palat regal, si pentru cateva clipe poti sa-ti imaginezi ca esti si tu intr-o poveste cu dervisi, sahi si caravane ce se pregatesc sa duca spre Europa minunatii nemaivazute din Orient.

Ovidiu Muresanu Esfahan 11

Ovidiu Muresanu Esfahan 10

Ovidiu Muresanu Esfahan 15

Ovidiu Muresanu Esfahan 17

Ovidiu Muresanu Esfahan 12

Ovidiu Muresanu Esfahan 9

Ovidiu Muresanu Esfahan 13

Ovidiu Muresanu Esfahan 20

Ovidiu Muresanu Esfahan 21

Primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost moscheea Jameh, una din cele mai vechi din Esfahan, cu o arhitectura absolut superba (din punctul meu de vedere, e cea mai frumoasa pe care am vazut-o in Iran, in cele 10 zile pe care le-am petrecut acolo in vacanta organizata de Eturia). Dateaza si ea din secolul al XVI-lea, iar ceramica pictata in albastru si galben, minaretele spectaculoase, detaliile mestesugite ale stucaturilor m-au fascinat si imi amintesc cum ma oprisem uimit, admirand minute in sir frumusetea acestor arabescuri pictate pe care nu le-am regasit pana acum in niciun alt loc din lume. Insa acesta a fost doar primul pas in Esfahanul cel fantastic, pentru ca au urmat alte minuni pe care le-am descoperit acolo. Am ajuns astfel si la moscheea sahului, ridicata de acelasi Abbas cel Mare, cel care a reconfigurat arhitectura intregului oras, intr-o perioada in care Esfahanul (cunoscut si ca Isfahan, dupa pronuntia in engleza), devenise unul din cele mai importante centre comerciale ale lumii. Am admirat din nou superbele detalii pictate, am aflat de la minunata noastra ghida, Fatima, detalii despre credinta islamica si modul in care iranienii se roaga si ne-am imaginat cat de impresionati ar fi fost calatorii ce ar fi ajuns in Esfahan in urma cu 400 de ani, vazand toate aceste constructii splendide. Pentru ca din turul nostru nu a lipsit nici palatul Padisahului, construit super ingenios si cu o terasa uriasa cu deschidere spre Piata Naghsh-E-Jahan, de unde putea urmari cursele de cai sau jocurile de polo calare. Terasa, aflata la etajul al treilea al palatului Ali Qapu, are tavanul pictat si includea si o piscina, pentru ca oaspetii sahului sa se poata racori in lungile si fierbintile zile de vara. Ultimul etaj al palatului este ocupat de Camera de Muzica, locul unde familia regala asculta sau chiar canta la instrumente traditionale persane, iar acustica acestei sali este deosebita. Tinand cont ca Ali Qapu a fost construit spre sfarsitul anilor 1500, sunt sigur ca o sa va extaziati si voi in fata tavanelor pictate, a stucaturilor elegante si mai ales cand veti admira de pe terasa imensa piata aflata in Patrimoniul Unesco.

Uite aici aventurile mele din Esfahan:

Desigur, am ajuns si in bazar, unde am aflat ca cele mai frumoase covoare persane din lume se fac tot aici, si am urmarit o demonstratie in care am aflat si cateva secrete ale celor care reusesc sa faca din matase si lana niste obiecte atat de frumoase si dorite in toata lumea. Cu preturi care plecau de la cateva sute de euro pana la multe mii de Euro, covoarele persane pot fi achizitionate de aici chiar si platind cu cardul, asta desi in Iran cardurile occidentale nu sunt acceptate. Dar tocmai pentru ca e o astfel de situatie, majoritatea comerciantilor de covoare sau alte obiecte de valoare din bazar au deschise conturi in Dubai, astfel incat pot folosi POS-uri unde sa efectueze tranzactii pentru turisti. Eu mi-am cumparat din bazarul de dateaza tot din secolul al XVI-lea o superba gravura ce reprezinta un dervis.

Ovidiu Muresanu Esfahan

Esfahanul era in perioada sa de glorie mult mai cosmopolit decat este astazi, mai ales ca sahii persi isi doreau sa incurajeze comertul, asa incat le-au permis celor ce doreau sa isi deschida afaceri in capitala de atunci a imperiului sa se mute definitiv in oras. Astfel s-a nascut si numeroasa comunitate armeneasca din Esfahan, ce ocupa si astazi un cartier foarte frumos din centrul orasului, un cartier crestin ce e acceptat de regimul islamic de la Teheran, tocmai prin faptul ca se afla aici e sute de ani. Aici am vizitat o biserica foarte frumoasa, ce are niste picturi superbe, si ne-am plimbat pe stradutele pitoresti ale cartierului in care acum mai locuiesc circa 3.000 de armeni.

Ovidiu Muresanu Esfahan 2

Ovidiu Muresanu Esfahan 3

Apoi am luat pranzul la care ne-am delectat cu niste preparate cu influente armene (majoritatea mancarurilor din Iran se bazeaza pe carne de miel sau pui la gratar, combinata cu salate si orez), cu o savoare deosebita (eu am mancat niste pui in sos de rodie cu nuci, atat de aromat incat imi vine si acum sa ma mai ling pe degete). Am baut un mojito local (adica un fel de limonada concentrata cu menta – in Iran este interzis consumul bauturilor alcoolice), si dupa ce m-am racorit,  m-am indreptat spre alte obiective turistice celebre din Esfahan, celebrele poduri cu arce, ce se afla si ele in patrimoniul Unesco. Primul – intitulat Sahrestan – dateaza de undeva din secolul al VII-lea, iar cel mai mare si mai spectaculos – Khaju, pe care m-am si fotografiat de altfel, este tot din perioada faimosului sah Abbas, asa ca are deja vreo 400 de ani de cand a fost construit. Chiar daca acum raul Zayande pe care il traverseaza este secat (in Iran este seceta puternica de aproape 12 ani), imaginea podurilor ce celebrele lor arce si cu decoratiunile lor din ceramica pictata este una splendida, numai buna de fotografiat si postat pe Instagram. Dupa o zi atat de plina m-am retras pe o terasa din bazar unde Wi-FI-ul functiona destul de bine si am savurat un ceai tare in timp ce admiram lumea iesita la promenada in piata cea mare a Esfahanului. Copii, turisti, familii ce iesisera la picnic, toti parte a unei lumi despre care nu stiam mare lucru inainte sa ajung in Iran, dar pe care ma bucur ca am cunoscut-o, macar putin, in cele doua saptamani petrecute acolo impreuna cu un grup de turisti curiosi ce au plecat in vacanta organizata de Eturia si unde am fost insotiti de calatorul de profesie, Razvan Pascu. La un moment dat, in timp faceam poze moscheii ce arata si mai spectaculos dupa ce se lasase seara, de mine s-au apropiat doi tineri, studenti facultatea de limba engleaza, ce si-au dorit sa imi ureze o sedere placuta in Iran si in orasul lor de care sunt atat de mandri, Esfahan. Vazusera imprimeul de pe tricoul meu, editia speciala a Molecule F Tee, si au vrut sa le povestesc mai multe despre Romania, o tare despre care nu stiau mai nimic. Si am fost tare incantat sa le vorbesc despre Bucuresti, dar si despre orasele sasesti din Transilvania. Despre manastirile pictate din Moldova, dar si despre Dracula, despre care am aflat cu uimire ca nu auzisera. Am facut si un video cu mesajul lor, pe care o sa-l includ intr-un vlog pe care il realizez despre aventura mea in Esfahan si pe care sper sa reusesc sa-l montez cat mai repede. Pentru ca acolo o sa vedeti si mai multe imagini spectaculoase din orasul asta desprins din 1001 de Nopti. La care visam cand eram mic si unde nu imi imaginam ca voi reusi vreodata sa ajung. Dar uite, visele se implinesc cumva, intotdeauna.

Ovidiu Muresanu Esfahan 16

LOve,

O.