HellO, WOrld!
În 2015 ajungeam pentru prima dată în Giardini della Biennale, la Veneția, unde avea loc cea de-a 56-a ediție a uriașului eveniment de artă, unde România era reprezentată de expoziția lui Adrian Ghenie. Așa cum scriam atunci AICI, întâlnirea mea cu fenomenul Bienalei de Artă de la Veneția și cu lucrările lui Ghenie au avut un impact foarte puternic, schimbându-mi destul de puternic percepția asupra orașului Carnavalului, al gondolierilor, al romanului lui Thomas Mann și al superbei cafenele Florian. De atunci îmi notez, aproape ca un ritual, datele între care se desfășoară Bienala în orașul lagună, pentru a putea să-mi rezerv o vacanță acolo, în care să mă bucur de artă. Lucru care tare mi-aș dori să se întâmple și anul acesta, când România este reprezentată de expoziția „Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor”.
„Black Seas – Scores for the Sonic Eye” este o instalație polifonică dezvoltată special pentru Bienala de la Veneția de către artiștii Anca Benera & Arnold Estefán, ce au transformat Pavilionul României într-un spațiu în care imaginea video, sunetul, sculptura și materialele de cercetare artistică sunt articulate pentru a interoga istoria, memoria și cunoașterea legate de Marea Neagră. Construcția sa complexă și multistratificată, rezultatul unui efort colectiv de tip „proiect-constelație”, activează simțurile și integrează informații noi pentru cei care îi trec pragul.
“Marea apare aici nu doar ca metaforă, ci ca o extensie a lumii însăși: un spațiu viu care reflectă instabilitatea prezentului, tensiunile ecologice, politice și afective care traversează existența noastră comună. O mare fragmentată și o lume fragmentată devin imagini inseparabile; ceea ce tulbură una se propagă inevitabil în cealaltă.” (Anca Benera & Arnold Estefán)
Balize adunate din cinci mări devin instrumente muzicale ce poartă înregistrări ale valurilor și curenților. O carotă de sediment, prelevată de
la 2.123 m adâncime din zona anoxică a Mării Negre și împrumutată de la GeoEcoMar ancorează spațiul ca o arhivă tăcută a miilor de ani de schimbări climatice și intervenții umane. Toate acestea vorbesc despre legăturile pe care marea le crează cu celălalt, dar și cu trecutul nostru. Alături de expoziția din pavilionul României din Giardini, proiectul se extinde și în Palazzo Correr – în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.
La inaugurarea acestei ediții, la Pavilionul României au avut loc un performance sonor susținut de Attila Faravelli, artist sonor și muzician electroacustic, iar alături de artiștii Anca Benera & Arnold Estefán au fost și curatoarele Corina Oprea și Diana Marincu. Ambele expoziții sunt deschise în Veneția până pe 22 noiembrie, așa că avem suficient timp pentru a ne programa o vacanță culturală (dar nu numai) în superbul oraș italian. Dacă voi ajunge, promit că revin cu și mai multe detalii și recomandări de expoziții din Veneția, unde au loc o mulțime de evenimente atât în programul oficial al celei de-a 61-a ediții a Bienalei de Artă, dar și unele conexe, care se anunță super interesante.
Arrivederci!
LOve,
O.