HellO, WOrld!
Stateam eu in weekend si savuram prima felie de pepene rosu de anul asta. Ma asezasem la umbra si ma gandeam cat de minunata e vara, cand „livin’ is easy” si nu prea ai mare lucru de facut, decat sa astepti vacanta, sau sa iti planifici o noua vacanta, daca tocmai te-ai intors dintr-una. Asa cum mi se intampla mie. Desigur, in momentul ala nu puteam sa ma concentrez la nimic altceva, decat la felia aia de pepene dulce. Nu cred ca exista nimic mai bun intr-o zi in care soarele e atat de puternic incat transforma asfaltul intr-un clei lucios. De aceea imi imaginam ca in momentul ala mii de oameni din toata lumea fac acelasi lucru, mananca pepene rosu si se bucura ca e vara. Si n-au absolut nicio grija.
Numai ca nu era chiar asa. Lumea nu mai e asa. In Turcia si in Franta au murit sute de oameni doar in ultima saptamana. Din cauza teroristilor si a unei „revolutii”. Doua din cele mai dorite destinatii de vacanta din lume s-au transformat dintr-o data in locuri ce nu mai par atat de sigure. Unde felia de pepene s-ar putea sa-ti stea in gat. Asa ca poate te gandesti sa nu mai mergi acolo. Sau nu prea curand. Asta desi Franta este de ani buni lidera in topul mondial al numarului de turisti care o viziteaza anual, iar Turcia cred ca este tara care conduce detasat in clasamentul destinatiilor de vacante all inclusive. In Franta au fost peste 80 de milioane de turisti anul trecut, iar in Turcia, cam 40 de milioane. 120 de milioane de turisti! Care probabil se intreaba acum, la fel ca si mine, daca e safe o vacanta acolo. Daca mai merita sa riste sa mearga la petrecerile de pe Coasta de Azur ori sa faca shopping pe Champs Elysee, sau mai bine sa fuga intr-o insula exotica, departe de nebunia din Europa. Sau, si mai bine, sa stea acasa. Din fericire, pentru Turcia lucrurile arata mai bine un pic, pentru ca resorturile ultra all inclusive din Antalya sunt protejate de turbulentele politice de distanta foarte mare ce le desparte de Istanbul si Ankara. Totusi, cine risca? Ce s-a ales de libertatea si fraternitatea noastra? Ca de egalitate nu prea cred ca a fost vorba vreodata, poate doar in teorie. Unde mai calatorim? De fapt, mai calatorim?
Eu da. Stiu ca e un risc mai mare sa-mi cada o bucata de caramida in cap plimbandu-ma pe Magheru, decat sa nimeresc in locul unde un terorist se decide sa-si ucida zeci sau sute de semeni in numele uni Dumnezeu pe care nu-l cunoaste indeajuns. Sau deloc. Asa ca nu vreau sa-mi ia nimeni bucuria de a ajunge in locuri la care am visat, despre care am citit sau pe care le-am vazut in copilarie la Teleenciclopedia. Fericirea aia pe care o ai cand prinzi un rasarit sau un apus intr-un alt capat de lume, sau deasupra norilor, in timp ce esti in avion. Camerele de hotel, facutul bagajelor, piscina, shopping-ul, plaja, gusturile nemaincercate niciodata, stradutele pe care te ratacesti si nu ai vrea sa te mai desratacesti niciodata, linistea, cluburile, din nou plajele, padurile de brazi, de palmieri, de pini, mirosurile din bazarurile din toate lumea. Nu as putea trai fara ele. Si nu le-as da pe toti pepenii rosii din lume. Pentru ca pot sa ma bucur de felia aia gustoasa de pepene si in vacanta, undeva intr-un colt insorit de Europa. E o libertate la care nu vreau sa renunt. Si ar fi bine sa nu renunti nici tu.
LOve,
O.
Photography: Serban Gheorghiu
Hair Style: Robert Both Studio
Outfit: Total Look Fashion Days