HellO, WOrld!
Cand ajungi pentru prima data in capitala primului imperiu cunoscut vreodata nu ai cum sa nu ai un pic de emotii. Pentru ca aici, la Persepolis, a inceput acum 2.600 de ani istoria lumii, celei pe care o stim noi. Darius I a hotarat ca un imperiu asa de stralucit are nevoie de o capitala pe masura si aceasta a fost Persepolis. Capitala ceremoniala a marelui Imperiu Persan ne astepta insa in dimineata aia de mai cand grupul nostru a ajuns acolo, cu ploaie. Si un pic cam prea frig pentru un loc aflat in mijlocul desertului. Insa ne-am incalzit repede urcand cele 111 trepte (da, persanii erau niste pasionati de numerologie) care duc spre Poarta Tuturor Natiunilor, intrarea principala in Persepolis.
Fosta capitala a lui Darius I se afla la cativa kilometri de actualul Shiraz si cuprinde mai multe complexe, toate construite pe o platforma ridicata si ea artificial. Sunt ruinele multor palate aici, cel mai cunoscut si bine pastrat/restaurat fiind Apadana, cel care i-a apartinut lui Darius. Aici sunt pastrate o multime de basoreliefuri care arata cum era viata si mai ales ce ceremonii se organizau in Persepolis. Iar cea mai importanta, la care erau invitate sa ia parte reprezentantii tuturor celor 28 de natiuni care compuneau pe atunci imperiul, era sarbatoarea Noului An Persan. Sunt tare frumoase si bine pastrate.
Persepolis ocupa o suprafata mare, asa ca sa fiti pregatiti sa petreceti ore bune aici. In mod obisnuit este foarte cald, pentru ca locul este in mijlocul desertului, si nici nu sunt multe locuri unde sa va ascundeti la umbra, asa ca indicat ar fi sa il vizitati dimineata sau dupa-amiaza. Si sa purtati palarii si haine cat mai deschise la culoare. Eu asa am facut, desi precautia mea nu prea a avut rost, pentru ca fix in ziua cand am ajuns la Persepolis a plouat destul de bine si era si mult mai frig decat de obicei. Ce sa zic, lucky me!
Dar poate a fost mai bine asa, pentru ca nu a trebuit sa umblu lesinat de caldura prin complex si nici nu am suferit de sete – da, ar fi bine sa aveti si apa cu voi, pentru ca nu aveti niciun loc de unde sa va aprovizionati cu lichide in interiorul complexului. Oricum, o sa descoperiti mai multe despre complex in vlog-ul pe care l-am facut de acolo si pe care l-am publicat pe Youtube:
La nu foarte mare departare de Persepolis se afla Necropolis, adica locul unde au fost inhumati, in niste caverne sapate in stanca, imparatii Persiei. Aici sunt mormantele lui Darius I, Xerxes I, Artaxerxes I si Darius al II-lea. Locul e spectaculos si aduce un pic aminte de Petra, din Iordania. Merita si el vazut, daca tot ati ajuns pana in acest loc din mijlocul desertului.
De altfel, toata aceasta zi petrecuta in Persepolis m-a facut sa ma intreb din nou cum au reusit niste oameni care traiau intr-un loc prafos, uscat si fara prea multe resurse, sa realizeze in cativa ani un imperiu care se intindea din nordul Indiei pana in Dobrogea, la malurile Dunarii si Marii Negre. Evident, au fost buni razboinici. Foarte buni. Dar au avut si niste conducatori foarte intelepti, niste imparati ce au fost adevarati strategi si buni administratori ai unui stat ce cuprindea 32 de natiuni la un moment dat. Si care au declarat inca de pe atunci ca toti oamenii sunt egali, indiferent de culoarea pielii lor, au dreptul la propria religie si mai ales, ca nu exista sclavi, iar toti cetatenii au aceleasi drepturi si sunt obligati sa plateasca aceleasi taxe. Cam tare nu, pentru un imperiu ce exista acum 2500 de ani? Asa ca daca ajungeti in Iran, vizitati neaparat ruinele Persepolisului, capitala stralucitoare a fostului imperiu, pe care Alexandru cel Mare, probabil din invidie, a incendiat-o si pus-o la pamant atunci cand venind el din Macedonia, a reusit sa cucereasca Imperiul Persan. Si sa-l faca sa dispara.
Eu am ajuns in Iran cu ajutorul celor de la Eturia, care organizeaza aici tururi cu insotitor. Eu am mers in grupul condus de Razvan Pascu, si a fost o alegere foarte buna.
LOve,
O.