Uite aici ce mi-a plăcut cel mai mult la ediția 2026
HellO, WOrld!
Ador Iașiul! Iar reîntâlnirea mea cu acest oraș e, în fiecare an, un mare prilej de bucurie. Îmi trec din timp în agendă perioada în care se desfășoară Romanian Creative Week, iar apoi încep să număr zilele până îmi iau zborul spre orașul ce devine, pentru două săptămâni, o inimă uriașă plină cu frumos și creativitate. Iar anul ăsta bucuria a fost dublată de faptul că tema ediției a fost chiar BUCURIA / JOY (în varianta engleză). Bucurie ce s-a regăsit și în culoarea roz pe care am purtat-o în păr la Iași, dar și (așa cum veți vedea în continuare) pe scenă sau într-o mulțime de instalații artistice sau expoziții! Gând la gând cu bucurie, mi-am spus, așa că am aterizat, am îmbrățișat virtual Iașiul și am pornit să văd ce surprize ne-au pregătit organizatorii Romanian Creative Week la această ediție.
Spectacol
Prima surpriză nu a ținut însă de organizare, ci de vreme, pentru că niciodată nu am prins așa niște furtuni turbulente la Iași. Eram pregătit de ploi (care sunt prezente la toate edițiile RCW), dar acum am avut parte de niște diluvii de proporții biblice, combinate cu niște rafale de vânt care transformau urgent orice umbrelă într-o operă de artă bizară și, evident, inutilă. Dar, chiar și în aceste condiții, nu am ratat spectacolul de încheiere al HazarDance, superbul festival de teatru-dans ce se desfășoară sub umbrela RCW. Și bine am făcut, pentru că am văzut ceva WOW:
„Muerta de Amor” – Manuel Liñán – Teatrul Național
„P.S.: Îndrăgostește-te, dragă. Vei dansa mai bine.” Asta apărea ca post-scriptum la prezentarea spectacolului realizat de compania madrilenă a lui Manuel Liñán, spectacol care s-a încheiat în ovațiile unei săli pline și care a fost trecută, timp de două ore, prin toate emoțiile. 12 dansatori de flamenco, cântăreți de copla (un stil tradițional spaniol), povești despre dorință, abandon, provocare și iubire, toate într-un spectacol absolut superb, ce m-a ținut cu sufletul la gură.
După cum ați văzut, a fost multă bucurie în sală după spectacolul spaniolilor, și mult roz pe scenă! Culoare ce s-a regăsit și pe străzile centrale ale Iașiului, pe care, de această dată, le-am colindat alături de Alina Aliman. Iar instalațiile artiștilor au fost prezente la tot pasul, așa că mai jos veți vedea câteva dintre favorite – roz sau nu.
Instalații
Expoziții
Pentru că vremea a fost tare îndărătnică, cred că a fost pentru prima dată de când particip la Romanian Creative Week când nu am reușit să văd chiar toate expozițiile pe care mi le pusesem în agendă. E drept, la acestă ediție chiar au fost foarte multe galerii, muzee și spații expoziționale cuprinse în calendarul RCW, mai multe ca în oricare alt an! Am descoperit artiști noi, am văzut proiecte spectaculoase și m-am reîntâlnit cu lucrări și artiști ce la Iași au fost puși într-o cu totul altă lumină decât îi văzusem până acum. Evident, am început cu impozanta clădire a Palatului Culturii, unde erau in display mai multe expoziții:
„Shadowear” – Dinu Bodiciu
O colecție stranie de îmbrăcăminte domina Atriumul Palatului Culturii. Haine care nu căutau să se impună prin volum, ci prin formă, prin contururi stranii, pentru că ele nu erau destinate a fi purtate de către noi, ci de către umbrele noastre. Curatoriată de Ovidiu Buta, instalația realizată de Dinu Bodiciu a creat o estetică distorsionată, hipnotică chiar, o punte între modă, artă vizuală și performance.
„Metafora” – Expoziție de grup
În superba „Sala Voievozilor” am descoperit și anul acesta o expoziție curatoriată de Marian Pălie, care de data aceasta a pornit de la originea greacă a cuvântului „metaphora”, care înseamnă a transfera, a trasporta ceva dintr-un loc în altul. În accepțiunea modernă, transferul poate să fie și al sensului unui obiect, iar asta a fost pus foarte bine pus în evidență de lucrările aduse împreună la Iași de către Marian Pălie. Obiecte reinterpretate, sculpturi, instalații video, toate oferind posibilitatea celor care pășeau aici, de a găsi propriile sensuri. Desigur, și scenografia hipnotică a expoziției contribuia la această continuă descoperire de noi sensuri. Iar mai jos găsiți o parte dintre lucrările mele preferate din „Metafora”.
„Beyond Words, Unspoken Stories” – Expoziție de grup
În sălile Muzeului de Artă am descoperit una din cele mai complexe expoziții de la această ediție a RCW. Curatoriată de Ștefania Dobrescu și Roxana Tolici, „Beyond Words, Unspoken Stories” a reunit lucrările unora din cei mai cunoscuți artiști români contemporani, dintre care menționez doar câteva nume: Ecaterina Vrana, Mircea Cantor, Sultana Maitec, Ion Grigorescu, Roman Tolici sau Mircea Suciu. Un total de 15 artiști, cu lucrări provenind din colecția lui Avi Cicirean, într-o expoziție ce a propus privitorilor „o reflecție asupra limitelor limbajului și asupra capacității imaginii de a explora ceea ce nu poate fi rostit. Corpul, spațiul și materialitatea devin purtători ai unor istorii nespuse, catalizatori ai unor momente de grație, imposibile de captat în definiții.” Recunosc, mi-ar fi plăcut să petrec mai mult timp în această expoziție ce a adus împreună atâtea lucrări extraordinare. Iar o parte din preferate le vedeți mai jos
„…and Portraits” – Alex Gâlmeanu
Cu un set-up realizat de Mihai Birtu, expoziția de portrete fotografice ale lui Alex Gâlmeanu te obliga să le descoperi privind pe gaura cheii. Evident, tot acest proces te obliga să le vezi altfel, atât la propriu, dar și la figurat. Mi-a plăcut mult această idee de a vedea în acest mod o serie de portrete dezvoltată organic de-a lungul timpului, ce reunește fotografii realizate de Alex fără un scop comercial sau formal, ci din dorința de a înțelege și surprinde prezența celuilalt într-un mod profund personal.
După Palatul Culturii, profitând de faptul că ieșise puțin soarele, am ales să văd expoziția dintr-un alt loc preferat al meu de la Iași: cupola Palatului Braunstein. Un loc de care mă leagă o experiență foarte faină, mai precis fotografiile făcute AICI , acum câțiva ani, de Alexandru Saru. Tot despre modă era vorba și acum, pentru că, în acel spațiu spectaculos, puteam vedea o retrospectivă a creațiilor brandului BOL – Fashion Of Nature.
„A Retrospective in Needle and Thread” – BOL – Fashion Of Nature
Probabil, văzând imaginile de mai jos, o să vă aduceți aminte de multe dintre piesele semnate de Oana Lupaș, despre care v-am povestit la edițiile precedente ale RCW cât de mult le-am admirat. Acum însă nu mai erau aliniate pe catwalk, la manej, ci într-o expoziție curatoriată de Ovidiu Buta. Unde am avut astfel ocazia să privesc mult mai atent toate detaliile broderiilor, toată migala lucrăturii, pentru că în piesele expuse „fiecare cusătură poartă intenție. Fiecare suprafață brodată dezvăluie ore de muncă și precizie, realizate cu imaginație. Aceste lucrări sunt vii, sunt expresii ale tehnicii și moștenirii, ale unui dialog nerostit între tradiție și inovație.”
Roland Pangrati – „Bukovina Blue” – Casa Muzeelor
O expoziție stranie și fascinantă am descoperit la Muzeul Literarurii Române – Casa Muzeelor, o expoziție dedicată Bucovinei și curatoriată de Cristina Simion. Însă unei Bucovine spirituale mai mult decât geografice, deși între lucrările delicate ale lui Roland Pangrati am fi putut recunoaște ușor silueta Pietrelor Doamnei. „Bucovina devine, în acest context, nu doar un loc, ci un arhetip al conviețuirii și al fertilității culturale. Seria „Bukovina Blue” construiește o punte între aceste straturi.” Pentru realizarea lucrărilor sale, Pangrati recurge la tehnica japoneză Nihonga, folosind pigmenți minerali naturali aplicați pe o hârtie realizată manual , într-un proces care privilegiază sedimentarea lentă a culorii și o relație directă cu materialitatea. La acestea se adaugă albastrul de azurit, un pigment asociat cu Bucovina și cu zidurile bisericilor sale, doar că aici artistul îl reinterpretează, îl aduce mai aproape de timpurile noastre. Recunosc că, însoțit de lampa cu lumina albastră, am avut o experiență aproape hipnotică în fața lucrărilor lui Pangrati.
Pe strada artelor, Alexandru Lăpușneanu, am văzut mai multe expoziții, iar mai jos aveți imagini surprinse în galeriile de artă:
Marian Pălie – The Mirror Stage – Galeria Octav Băncilă
Emilian Pospaii, Nicoleta Radu – Archive sans Manila – Galeria Theodor Pallady
Eduard Onofrei, Radu Marțin, Cătălin Marinescu, Andrei Cozlac – Organic Fields – Galeria Drossu
Hidrophoria.Lut – Expoziție de grup – Baia Turcească
Am lăsat la final expoziția care poate fi vizitată în continuare, până la finalul lunii septembrie, respectiv Hidrophoria.Lut la Centrul Internațional de Artă Contemporană – Baia Turcească. O expoziție care beneficiază de arhitectura superbă a acestei clădiri, în care amregăsit multe lucrări din ceramică (dar nu numai), ai unor artiști români și străini super talentați. O să menționez aici câteva nume: Irina Marinescu, Otilia Efros, Alexandra Boaru, Ana Ionescu sau Cătălin Filip. Dacă sunteți sau ajungeți la Iași, vă recomand să mergeți și să vă bucurați de această expoziție!
Așa a arătat maratonul meu artistic de la această ediție a Romanian Creative Week. O ediție care da, mi-a adus multă bucurie, nu doar prin reîntâlnirea cu Iașiul, care îmi devine din ce în ce mai drag, de la an la an, dar mai ales prin frumusețile pe care ni le dezvăluie, cu atâta generozitate, la final de luna mai. Frumuseți care, mai ales când au și niște roz în poveste, au toate șansele să te facă să zâmbești din toată inima!
LOve,
O.