HellO, WOrld!
In calendarul traditional din Bali, astazi este ultima zi a anului 1939. Vor avea loc ceremonii in toate templele dar si pe strada, astfel ca anul cel vechi sa plece si sa nu lase nimic rau in urma. Pentru ca duminica incepe noul an. Da, abia duminica. Balinezii au ales ca intre cei doi ani (cel care se sfarseste si cel care urmeaza sa inceapa) sa mai aseze o zi, foarte importanta. Nyepi – Ziua Linistii.
Am stat doua saptamani in Bali si mi-am dorit sa aflu cat mai mult despre spiritualitatea celor ce locuiesc aici. Pentru ca balinezii au un fel de zen zambitor care te molipseste si pe care tare as fi vrut sa-l aduc acasa. Desi au sute de zeitati la care se inchina si o multime de practici complicate pe care trebuie sa le urmeze inca de cand se nasc, oamenii de aici fac asta fara niciun efort. Vezi ofrande aduse zeilor peste tot, nu doar in temple, dar si pe strada, in fata magazinelor, pe plaja sau in fata restaurantelor. Orice casa din Bali are cel putin un mic templu unde familia se roaga si aduce ofrandele numite Canang Sari. Diminetile in Bali miros a betisoare parfumate (ce insotesc intotdeauna ofrandele) si a flori de frangipani. Iar zilele care incep asa nu pot fi decat frumoase. Si asa sunt toate zilele de pe Insula Zeilor.
Iar asta observi de cum ajungi in Bali, pentru ca vezi peste tot mici temple, altare si ofrandele despre care v-am povestit deja. Desi o sa fiti bulversati la inceput de traficul haotic de pe insula, care chiar nu are niciun fel de logica pentru un european, pentru balinezi totul se desfasoara intr-un ritm propriu, care nu trebuie tulburat cu nimic. Grabeste-te incet si zambeste e un fel de mantra a locului, iar oamenii si toate intamplarile la care iau parte peste zi fac parte dintr-un CEVA mult mai mare si important, care trebuie imbunat prin aducerea de ofrande. Si trebuie cinstit prin nenumarate sarbatori, dintre care Nyepi, Ziua Linistii, este cea mai importanta.
Asa ca maine nu se va misca nimic in Bali. E sarbatoare nationala, iar balinezii vor sta in liniste si vor medita la anul ce tocmai s-a incheiat. Se vor ruga si vor tine post, astfel incat sa se purifice asteptand inceperea noului an balinez, 1940. Insula va parea abandonata, pentru ca politia va veghea ca nimeni sa nu incalce spiritul sarbatorii. Nu se vor mai auzi radiouri si televizoare pornite, nu se vor tine petreceri si plajele vor fi si ele pustii. Chiar si singurul aeroport din Bali, cel din Dempasar, va fi inchis maine. 482 de zboruri, dintre care 238 internationale, vor fi afectate. Va fi liniste in Bali. Pana duminica, atunci cand incepe noul an. Cand totul va reveni la normal: scuterele vor impanzi din nou strazile, femeile vor continua sa pregateasca ofrande si sa rada, maimutele vor continua sa se alerge si sa fure ochelari de soare, surferii vor reveni pe valurile de la Uluwatu, turistii vor ateriza cu miile pe Ngurah Rai si vor trage pentru prima oara in piept aerul fierbinte si foarte umed din Bali, iar alti turisti vor sta cuminti la coada, asteptand sa plece, cu regret si cu promisiunea ca se vor intoarce, asa cum mi-am promis si eu, pe Insula Zeilor.
LOve,
O.
Photography: Costin Mocanu
Hair Style: Robert Both Studio