De fiecare data cand stiu ca urmeaza sa ajung la Iasi pentru o noua editie a Romanian Creative Week, ma entuziasmez ca un copil inaintea sosirii Craciunului. Nu doar ca imi fac planuri referitoarele la outfiturile pe care le voi purta in zilele in care voi fi la Iasi, dar incerc sa trag cu ochiul la ce posteaza organizatorii sau prietenii care ajung mai devreme la Romanian Creative Week, pentru a descoperi o parte din surprizele pe care organizatorii le pregatesc celor care ajung aici. Cu atat mai mult eram entuziasmat inaintea editiei de anul acesta, pentru ca a fost cea de a cincea, si ma asteptam ca acest lucru sa fie marcat cumva la Iasi.
Si a fost!
Cred ca inimile cu care s-a umplut orasul in cele aproape doua saptamani de Romanian Creative Week au rezonat la perfectie cu cele ale vizitatorilor, artistilor, designerilor si cele ale organizatorilor, astfel incat tot Iasiul a parut o mare inima primitoare si plina de frumusete. Pentru ca „Love is in the air” a fost tema acestei editii, insa iubirea a fost peste tot, in galerii de arta, pe strada, in muzee, in sali de conferinta, in teatre, cinematografe, in piete si pe catwwalk-urile prezentarilor de moda. Si ma bucur ca am putut si eu sa simt iubirea asta la maxim timp de patru zile, cele de incheiere ale editiei Romanian Creative Week de anul acesta.
Asta pentru ca am vazut expozitii superbe la Iasi, am vazut un spectacol de teatru dans incredibil si m-am bucurat de moda la maxim in timpul editiei aniversare de 25 de ani a Romanian Fashion Week. Insa astazi o sa va povestesc doar despre expozitile vazute de mine si de spectacolul din incheierea HazarDance Festival, care mi-a placut enorm. Pentru sectiunea de Fashion voi reveni cu un alt articol, mai amplu.
A fost tare interesant ca iubirea asta care a cuprins Iasiul in timpul Romanian Creative Week a dus la o intalnire a unor concepte de expozitii cu teme foarte organice, vegetale sau minerale. Poate si pentru ca Iasiul beneficiaza de niste spatii expozitionale generoase, in cladiri superbe, restaurate, asa cum nu avem la Bucuresti. Iar asta sunt sigur ca ii provoaca si pe artisti, dar si pe curatori, sa gaseasca niste formule care sa puna in valoare nu doar operele de arta expuse, dar si locurile unde se desfasoara expozitiile. Astfel, Iasiul are minunatul Palat al Culturii – care aniverseaza 100 de ani, dar mai are Palatul Braunstein – cu spatiile sale de expozitie de la parter sau din cupola, sau Baia Turceasca – transformata acum, dupa renovarea sa completa, in Centrul International de Arta Contemporana. Venind din Bucuresti, recunosc ca am un usor sentiment de invidie cand vad cate locuri minunate si deschise pentru arta si public sunt in Iasi, comparativ cu orasul capitala a tarii. Si trebuie sa mentionez aici si Sala Mare a Teatrului National Vasile Alecsandri din Iasi, care este considerata si ea, una din cele mai frumoase din lume.
HazarDance – „Fabula Rasa” – Teatrul National de Dans din Polonia
Iar aici am avut norocul sa vad spectacolul de incheiere al Festivalului HazarDance din cadrul RCW, un spectacol interpretat de artistii Teatrului National de Dans din Polonia: „Fabula Rasa”. A fost un show incredibil, cu interpretari de exceptie, o metafora superba in dans despre evolutie, revolta, conformism, redescoperire sau uitare de sine. Mi-a placut enorm spectacolul dansatorilor din Poznan – oras pitoresc pe care am avut ocazia sa-l vizitez anul trecut, asa cum am scris AICI. Daca aveti ocazia sa-l vedeti vreodata, va indemn sa nu ratati „Fabula Rasa”
Iar acum o sa va povestesc despre expozitiile vazute si care mi-au placut tare mult la aceasta editie a Romanian Creative Week. Va spuneam ca multe dintre ele au avut teme organice, vegetale sau minerale. S-a vorbit si despre traditii, dar si despre viitor. S-a vorbit despre lut, in toate formele lui, in expozitia de la Muzeul Mitropolitan – una din revelatiile acestei editii, despre hartie la expozitia de la parterul Palatului Braunstein, dar si despre lumea vegetala, in mai multe expozitii de la Palatul Culturii, asa cum o sa vedeti mai jos. Despre inteligenta artificiala si lumi imersive, dar si despre istorie si mestesug. Dar va spun mai multe despre expozitii, mai jos:
LUT – The Garden of Belonging – la Muzeul Mitropolitan
O minunata expozitie despre (re)gasirea Paradisului pierdut, cu lucrari din ceramica semnate de numerosi artisti contemporani romani sau straini. O calatorie intr-un labirint din lut presarat din loc in loc cu casete luminoase ce ascundeau obiecte din ceramica, dar si cu citate inspirate de tema intoarcerii in Rai, ce se incheia spectaculos sub o cupola luminoasa unde ingerii, sfintii si gradina Paradisului pareau ca ne intampina pe toti.
What Do You Love? – Instalatie imersiva
Va spuneam ca a fost vorba despre dragoste la aceasta editie a RCW, iar aici puteai sa lasi propriul tau mesaj de dragoste, care aparea apoi proiectat, alaturi de toate celelalte mesaje lasate de ceilalti vizitatori, pe ecranele din aceasta expozitie imersiva. Evident, eu am lasat mesajul meu semnatura: LOve, O.
Iconia – Palatul Culturii
Curatoriata de Marian Palie, „Iconia” a vrut sa ne arata o reprezentare a lumii noastre prin ochii mai multor artisti contemporani romani. Evident, centrul de atractie al expozitiei a fost oglinda imensa ce reflecta decorurile bogate ale Salii Voievozilor din Palatul Culturii.
Dintre artisti ii mentionez aici pe Vlad Olariu, Otilia Fiastru, Lazar Andrei, Andreea Ilie, Raluca Ilaria Demetrescu, Mircea Cuza, Toma Stefanescu, Alina Bobeica, Christian Roncea, Medeea Ene si altii. Setup semnat de Robert Marin.
„The Bloom Within” – instalatie de Hilke Muslim si „Between Worlds” – instalatie de Nicu Bocancea, la Palatul Culturii
Cele doua instalatii asezate una langa cealalta se vedeau ca intr-o oglinda. Una din instalatii completamente vegetala, traversata doar de un mic curs de apa, in care puteai sa te privesti la nesfarsit – in instalatia lui Nicu Bocancea, si una creata de inteligenta artificiala, foarte frumoasa, insa imposibil de atins in spatele ecranului pe care era proiectata.
Miron Schmückle / Cosmic Attractors la Palatul Culturii
O alta invitatie in universul vegetal, in care am regasit desenele superbe ale lui Miron Schmuckle, grupate intr-o expozitie frumoasa ca o poezie de Rilke. Artistul a inceput aceasta serie in 2022, cand a expus-o pentru prima data la Frankfurt, iar acum a a juns la Iasi prin intermediul celor doua curatoare ale expozitiei: Valentina Iancu si Cristina Simion.
für papier und orchester – la Palatul Braunstein
O expozitie in jurul hartiei, cea efemera, care se pierde cateodata in procesul tipografic, sau care dispare uitata, ca o scrisoare pe care nimeni nu o mai citeste. Construita in jurul unui concept realizat de Emilian Pospaii (poet) si Nicoleta Radu/Fabrik (tipograf), expozitia ne arata imagini suave, delicate, sau urme dure ale procesului de tipar si realizare a cartii, transformate cumva, prin repetitie, in adevarate opere de arta. Pe care am fost invitati sa le descoperim la Muzeul Braunstein.
Fantom 30 – The World Is Not Perfect – Palatul Braunstein
Tot la Palatul Braunstein, dar de data aceasta in cupola, am admirat aceasta expozitie de grafici si gravuri alb negru, foarte sugestive, toate creeate de membri ai gruparii Fantom. Aceasta reuneste artisti din Germania, Franta, Cehia, Statele Unite, Panama, Mexic, Rusia si Romania, iar la Iasi au fost prezentate cateva din lucrarile lor cele mai sugestive. Proiect coordonat de Ludwik Norz, Anca Boeriu si Andreea Sandu.
Organizatori: Galateca Gallery si Fantom Cultural Association.
Mana mea este lingura ta. Te Hraneste – Baia Turceasca
Curatoriata de Mircea Cantor, artistul roman care traieste la Paris si care a fost recompensat cu un premiu Marcel Duchamp, expozitia este un demers artistic, dar si antropologic ina acelasi timp, aducand fata in fata lucrari de arta ale unor artisti romani consacrati, ceramica de Cucuteni, covoare oltenesti, proiectii video, desene, obiecte casnice, comori arheologice si fotografii de colectie. Toate pentru a ne ilustra importanta si frumusetea mestesugului, a „lucrului cu mana”, ce este si ea reprezentata foarte des in aceasta expozitie. De altfel, „Mana mea este lingura ta. Te hraneste”, este singura deschisa cu ocazia Romanian Creative Week care va putea fi vizitata in continuare la recent deschisul Centru pentru Arta Contemporana de la Baia Turceasca, si anume pana pe 31 iulie. Emotionante sunt si imaginile cu „omuletul’ lui Gopo, sau cea cu „Rapsodia Romana” interpretata sub bagheta lui Sergiu Celibidache. Sunt multe lucruri pe care va indemn sa nu le ratati aici, cum ar fi lucrarea lui Mircea Cantor si a Getei Bratescu – cea cu mainile, despre a carei realizare puteti urmari un film tare emotionant, tot in expozitie. O sa vedeti aici si ouaa incondeiate, dar si unelte vechi, sculpturi ale unor clasici, dar si lucrari ai unor artisti contemporani.
Nu trebuie ratate nici mesajele lasate de Mircea Cantor, scrise de mana din loc in loc, prin expozitie. Mie mi-a placut atat de mult incat sper sa revin la Iasi pana pe 31 Iulie, ca sa o revad mai pe indelete si sa descopar si alte comori din expozitie.
Felix Aftene – Cele Sapte Coline Ale Iasiului – Aeroportul Iasi
Ca un frumos mesaj de „la revedere” m-au intampinat lucrarile ieseanului Felix Aftene la aeroportul din Iasi, de unde ma pregateam sa imi iau zborul spre Bucuresti, dupa zile pline de arta si de emotie in acest oras. Oras care da, merge direct la inima, si stie sa o faca in modul cel mai frumos.
Iasi, iti multumesc pentru inca o experienta minunata! Si trebuie neaparat sa ii felicit pe organizatorii evenimentului, pe curatori si pe voluntari, pentru ca au realizat, din nou, ceva extraordinar de special! Se vede ca ati facut-o din inima!
LOve,
O.