HellO, WOrld!
De fiecare data cand calatoresc, una din bucuriile mele, atunci cand ajung intr-un oras mare, este sa explorez muzeele si galeriile de arta. Iar anul trecut a fost unul plin pentru mine (cred ca mi-am batut recordul de noi destinatii vizitate), asa ca a venit si cu o multime de muzee pe care le-am descoperit cu mare incantare. Iar atunci cand sunt in tara, tot muzeele si galeriile de arta ma ajuta sa calatoresc, macar imaginar, in lumile fantastice imaginate de artisti. Curiozitatea cu care explorez locuri din toate colturile lumii ma indeamna sa vad cum reflecta artistii contemporani ceea ce se intampla acum pe planeta noastra, cum se vad in operele lor toate miscarile sociale, politice si cum aceasta angoasa si anxietatea generalizata sunt vizibile sau ascunse in tablouri, sculpturi sau instalatii. In acelasi timp, e oarecum terapeutic sa descopar ca problemele cu care ne confruntam acum: polarizarea societatii, amplificarea viziunilor extremiste, crizele sociale, nu sunt o noutate, ci doar pare ca repetam acum un tipar cu care ne-am mai intalnit. Arta poate sa ne deschida mai bine ochii, asa ca nu ezitati sa va intalniti cu ea.
Am facut aici o selectie de expozitii care nu doar ca mi-au bucurat sufletul, dar m-au si facut sa imi pun intrebari. Unele la care am aflat raspunsuri chiar pe simeze, si altele la care va trebui cu totii sa raspundem. Despre unele expozitii am scris deja aici, altele nu au fost mentionate inca pe blogul meu. Si o sa incep cu:
„Gambit”- Erró – Muzeul de Arta Reykjavik
A fost cea mai frumoasa si surprinzatoare descoperire a anului trecut. Artistul islandez, acum in varsta de 92 de ani, este faimos in toata lumea pentru colajele sale inspirate din benzile desenate, care trateaza cu ironie teme politice si sociale actuale. De la Fidel Castro la liderul nazist, de la Stalin la Nixon, de la mesaje sovietice la unele care vorbesc de suprematia americana sau despre comunismul chinez, toate acestea se regasesc in colectia permanenta donata de Erró Muzeului de Arta Reykjavik. Razboaiele, lupta pentru suprematia in spatiul cosmic, occidentul decadent si comunismul opresor sunt puse de artist intr-un malaxor ce ne arata noua cat de mult ne dezumanizeaza doctrinele in momentul in care ele sunt duse la extrem.






Recunosc, am petrecut mult timp in expozitia de la Muzeul de Arta din Reykjavik, pentru ca imi doream sa nu scap niciun detaliu din colajele atat de laborioase semnate de Erró. Pe numele sau real Guðmundur Guðmundsson, artistul s-a nascut in Islanda, in 1932 si a studiat in Norvegia si in Italia. A preferat sa calatoreasca mult, asa ca a trait in Thailanda, dar si la Paris sau pe insula Formentera. In 1989 si-a donat o mare parte din lucrari Muzeului de Arta din Reykjavik, iar asa se explica faptul ca se afla in permanenta in display la acest muzeu, cu diferite expozitii. Daca ajungeti in vacanta in Islanda, va recomand sa treceti si voi pe la acest muzeu si sa ii cautati lucrarile. Chiar daca expozitia „Gambit” s-a incheiat, acum puteti vedea la Muzeul de Arta Reykjavik o alta, cu lucrari din seria „1001 de Nopti” semnata tot de Erró, si care este deschisa pana in luna mai.
„There is no there there” – MMK – Frankfurt
O alta expozitie ce m-a emotionat foarte mult a fost cea de la Muzeul de Arta Moderna din Frankfurt (MMK), pe care am vazut-o in luna iunie a anului trecut. Un demers extraordinar, expozitia „There is no there there” m-a pus fata in fata cu subiectul atat de sensibil si dureros al emigratiei. Artisti provenind din toate colturile lumii si care au fost la un moment dat fortati sa aleaga calea emigrarii au fost reuniti la MMK in aceasta expozitie, pe care am explorat-o ore in sir, pentru a vedea cum au fost reflectate in lucrari traumele si visele (de cele mai multe ori ruinate) ale artistilor ce si-au schimbat complet viata, emigrand. Despre expozitia de la MMK am scris insa mai multe AICI.





„Cantecul Varstelor”- Bruno Maria Bradt – Palatul Braunstein Iasi, in cadrul Romanian Creative Week
O alta expozitie, cu lucrari de o frumusete bruta, dar si de o duiosie vecina cu nostalgia a fost cea a artistului german de origine romana Bruno Maria Bradt. A fost revelatia editiei de anul trecut a Romanian Creative Week de la Iasi (despre care am scris AICI), si ma bucur ca am avut onoarea de a-l cunoaste personal pe artist, chiar in expozitia sa de la Palatul Braunstein, curatoriata de Cristina Simion.




Au fost insa multe expozitii pe care le-am vazut la Iasi, cu ocazia RCW, si abia astept sa vad ce surprize ne pregatesc organizatorii pentru cea de a 5-a editie a celui mai mare eveniment din Romania dedicat creatorilor de frumos, care va avea loc intre 14 si 25 mai, anul acesta.
„Intre oniric si ocult” – Victor Brauner – MNAR Bucuresti
Imi doream de multi ani sa vad o expozitie dedicata artistului roman Victor Brauner, asa ca am fost incantat sa vad ca Muzeul National de Arta al Romaniei a initiat un astfel de demers si la inceputul lui 2024 am putut admira pe simeze unele din cele mai faimoase lucrari ale artistului suprarealist. Emigrat in Franta inca din anii 1930, Victor Brauner a intrat rapid in cercul artistilor rebeli ai timpului sau, cum ar fi Chagall, Giacometti (pe care o sa il mentionez si mai tarziu) sau Max Ernst. Alaturi de Brancusi sau Tristan Tzara au facut parte din elita emigratiei artistice de la Paris, care a reunit in acei ani unii din cei mai influenti ganditori, pictori sau scriitori ai lumii. Multe din lucrarile prezente in expozitia de la MNAR au fost imprumutate de altfel de la Centrul Pompidou, care detine o mare parte din operele lui Victor Brauner.






La 90 de ani de la prima expozitie personala a lui Victor Brauner de la Paris, ce a fost prezentata chiar de parintele suprarealismului, Andre Breton, lucrarile artistului de origine romana au ajuns la Muzeul National de Arta si am putut admira astfel lucrarile inspirate de imaginatia sa fascinanta, influentata de lumea visului, de magie si ocultism.
RAD Art Fair – Bucuresti
26 de galerii de arta s-au reunit la editia de anul trecut a RAD Art Fair, si a fost pentru mine o ocazie super faina de a descoperi artisti noi sau de a ma reintalni cu unii deja cunoscuti. Asta pentru ca am putut admira aici peste 300 de lucrari de pictura, sculptura, instalatii si a fost o mare bucurie sa vad intr-un singur loc selectiile atator galerii renumite din tara.





Sincer, abia astept editia din 2025 a RAD Art Fair, ce se va desfasura intre 22 si 25 mai tot in locul binecunoscut, de la Hotel Caro.
Museo del Novecento – Milano
Desi vizitasem de mai multe ori Milano, nu ajunsesem niciodata in acest muzeu dedicat artistilor italieni ai anilor 1900 (de aici ii si vine numele). Insa dupa ce am vazut niste imagini spectaculoase din interiorul sau, care ofera o panorama superba a Pietei Domului, am decis sa fac o vizita la Museo del Novecento. Despre intreaga experienta am scris pe larg AICI. Ce trebuie insa mentionat este faptul ca biletul de acces costa doar 5 Euro, asa ca eu zic sa va faceti timp, daca ajungeti la Milano, pentru a descoperi si acest muzeu.





Retrospectiva Sibylle Bergemann – Art Safari – Bucuresti
O alta bucurie a anului trecut a fost descoperirea fotografei germane Sibylle Bergemann, ale carei lucrari au putut fi admirate la Bucuresti in editia de toamna a Art Safari. De la fotografie de moda, la cea de reportaj sau compozitie, Sibylle a reusit sa surprinda intr-un mod foarte special personajele pe care le-a fotografiat. Mi-a placut enorm expozitia artistei berlineze, asa ca am adaugat-o la lista mea de preferate din 2024.





44 Women – Doina Levintza & Ovidiu Buta
Tot despre fotografie si personaje fantastice, create cu ajutorul costumelor spectaculoase semnate de Doina Levintza, a fost vorba si in aceasta expozitie eveniment, intitulata 44 Women, ce a inclus in total peste 80 de imagini realizate de fotografi de moda coordonati de Ovidiu Buta. Am descoperit-o la Iasi, tot la Romanian Creative Week, dupa ce fusese vernisata anterior la Londra. Jucandu-se cu costume iconice de teatru si film, cei doi ne-au invitat intr-o calatorie creativa fascinanta, prin intermediul personajelor pe care le-au surprins in imagini. A fost o mare bucurie sa vad cum nume cunoscute din film, muzica sau teatru au fost re-compuse prin viziunea extraordinara a Doinei Levintza si a lui Ovidiu Buta.




Expozitia a putut fi vazuta si la Cluj (in timpul TIFF), iar spre finalul anului a ajuns si la Bucuresti, unde am fost foarte incantat sa vad si mai multe imagini create de cei doi. In plus, aici am putut vedea expuse si schite ale costumelor realizate de Doina Levintza, dar si instalatii video superbe.





Despre expozitia „44 de Femei” am scris mai multe AICI.
Muzeul public Einar Jonsson – Reykjavik
Poate ca n-as fi scris aici despre acest muzeu dedicat celui mai cunoscut sculptor islandez: Einar Jonsson, desi are niste lucrari care mi-au placut foarte mult. Insa am fost foarte placut surprins de faptul ca accesul la aceasta expozitie in aer liber era complet gratuit, ceea ce, intr-o tara atat de scumpa ca Islanda, conteaza, credeti-ma! Propriu-zis, acest Muzeu Memorial Einar Jonsson – poate fi vizitat contra cost (biletul e circa 11 Euro), insa gradinile acestuia – care gazduiesc o multime de lucrari ale artistului, sunt cu acces gratuit. Si m-am gandit ce minunat ar fi ca mai multe muzee din tara, care dispun de astfel de gradini, sa ofere vizitatorilor posibilitatea de a vedea anumite lucrari de arta, expuse public. Fie ca vorbim de sculpturi sau instalatii, cred ca asta ar atrage mai multi vizitatori pentru muzeele respective.
Dar sa revin la Einar Jonsson, cel mai mare sculptor al Islandei, ce s-a nascut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si care a devenit faimos in propria tara prin lucrarile sale inspirate din mitologia atat de bogata a locului. Pline de simboluri, sculpturile lui monumentale pot fi vazute in mai multe locuri din Reykjavik, insa in aceasta gradina publica aveti ocazia sa le admirati mai de aproape. Daca unele teme abordate de sculptor sunt universal valabile, altele sunt foarte specifice Islandei si de aceea cu atat mai interesante pentru un turist curios de mitologia nordica.







Trebuie sa recunosc ca lucrarea mea preferata a fost chiar aceasta din urma, intitulata „Somn”, ce infatiseaza un barbat ce doarme intr-o pozitie de fetus, vegheat fiind de o femeie din vis.
Daca ajungeti la Reykjavik, sa stiti ca muzeul este la doi pasi de celebra lor catedrala, Hallgrimskirkja. De altfel, puteti gasi mai multe recomandari despre ce sa vizitati in capitala Islandei AICI.
„World Unseen” – Muzeul Antipa – Bucuresti
Am lasat la urma aceasta expozitie foarte speciala si emotionanta, pe care o puteti inca vizita la Muzeul Antipa. Deschisa la finalul anului trecut la initiativa celor de la Canon, „World Unseen” este o initiativa ce doreste sa faca accesibila pentru prima data arta fotografica celor cu deficiente de vedere. Printr-o tehnica speciala de imprimare 3D, prin limbajul Braille dar si prin descrierile audio, sunteti invitati sa descoperiti felul in care cei care au deficiente de vedere pot interactiona cu o arta vizuala prin excelenta. Expozitia superba de la muzeul Antipa prezintă 12 fotografii impresionante realizate de fotografi premiati international si ambasadori Canon din antreaga lume, inclusiv fotojurnalistul Muhammed Muheisen, dublu castigator al Premiului Pulitzer, fotojurnalistul sud-african Brent Stirton, fotojurnalistul brazilian Sebastião Salgado si fotograful Rareș Beșliu.






Pentru a intelege mai bine lumea celor cu deficiente de vedere, aveti la dispozitie si ochelari speciali, ce va vor reduce acuitatea vizuala si astfel veti putea interactiona cu lucrarile expuse intr-un alt fel, cu totul nou. Recunosc, expozitia mi-a lasat o impresie foarte puternica, nu doar prin fotografiile senzationale pe care le-am vazut aici, dar mai ales prin felul foarte special in care au fost prezentate de catre cei de la Canon. Va indemn sa mergeti si voi sa descoperiti „World Unseen” la Muzeul Antipa, expozitia e deschisa acolo pana la inceputul lunii martie.
Si astfel, cu acest indemn al meu de a merge la cat mai multe expozitii de arta in 2025 (ceea ce imi doresc si mie) inchei acest articol care sper ca v-a descoperit sau readus in fata alte raspunsuri sau intrebari noi. Si da, poate ca arta nu o sa salveze lumea, dar sigur o face mai frumoasa.
LOve,
O.